Cosmin Terteci

Ai pornit încălzirea și dintr-o dată auzi pocnituri, trosnituri, poate chiar un țăcănit ușor.
Te gândești că ai o problemă, că se sparge ceva, că urmează să curgă apă pe undeva.
De multe ori e complet normal.
În cele mai multe cazuri e pur și simplu metalul care lucrează pentru ca se încălzește si se dilată.
Iar când se răcește, se contractă. Instalația face asta de fiecare dată când pornește și când se oprește, iar sunetele sunt efectul mișcării.
Și mai apare o situație foarte des întâlnită, păcăniturile ce vin din pereți, nu neapărat din calorifer.
Dacă țevile trec prin ziduri și au fost acoperite direct cu tencuială sau ciment, ele rămân blocate. Nu mai au loc să se dilate natural.
Iar când încearcă să se miște, frecarea și tensiunea se aud. Fix ca un mic clic sau pocnet.
Asta e motivul pentru care unele case sunt liniștite iar altele par că au „instalație nervoasă”.
Nu e neapărat centrala, e cum au fost puse țevile și cât loc li s-a lăsat să lucreze.

7 hours ago | [YT] | 0

Cosmin Terteci

Știi sunetul ăla care se aude din țevi când pornește centrala? Uneori îl auzi și din calorifere.
Te ridici sa asculți, te enervezi și te gândești deja ca e ceva grav și urmează să spargi pereții.
De multe ori nu e nimic dramatic, doar ceva banal.
Țevile de încălzire nu sunt prinse bine sau se freacă de ceva, iar când se încălzesc se dilată. Când se răcesc se contractă.
Dacă nu au loc să alunece ușor, pocnesc. Și pocnesc tare, exact ca o lovitură de berbec.
La țevi de cupru există și o regulă simplă de prindere.
Tevile verticale ar trebui prinse cam la 2 până la 2,5 metri.
Țevile orizontale la 1,5 până la 2 metri, în funcție de diametru.
Dacă sunt rar prinse sau sunt strânse prost, vibrațiile și zgomotele apar imediat.
Partea bună e că dacă ai acces la țevi, adică nu sunt îngropate în pereți sau în pardoseală, poți să faci o verificare simplă.
Cauți locul unde se freacă de o bridă, de un colț, de un suport, de altă țeavă.
Apoi încerci să le lași puțin mai libere ca să poată lucra la dilatare.
Și uite un truc simplu, un spray cu vaselină pe fiecare bridă. Pulverizezi și lași țeava să alunece ușor în suport.
Din momentul ăla când se dilată sau se contractă nu mai are de ce să pocnească.
Dacă țevile sunt în perete sau în pardoseală e altă discuție, acolo nu mai rezolvi cu spray.
Dar când le ai la vedere, ai șanse mari să oprești zgomotul în câteva minute.

1 day ago | [YT] | 8

Cosmin Terteci

Majoritatea oamenilor caută soluții când apare problema.
Calorifere reci jos, zgomote în țevi, centrala care începe să facă figuri, apă neagră la aerisire.
Atunci încep reglajele, aerisirile, nervii, și de multe ori o vizită la service.
Dar există o chestie simplă pe care mulți n-o fac la timp: inhibitorii.
Inhibitorii se folosesc ca să reducă depunerile, coroziunea și magnetita.
Asta e mizeria neagră care se formează în timp în instalație, blochează caloriferele și chinuie centrala.
Nu o vezi în fiecare zi, dar o simți când începe să scadă randamentul și cresc problemele.
Gândește-te la inhibitori ca la tratamentul de întreținere al instalației. Fix cum e uleiul într-un motor.
Nu pui ulei când deja s-a gripat, îl pui ca să nu ajungi acolo. Și asta-i partea care îmi place cel mai mult.
Un bidon mic poate să facă mai mult decât o mie de reglaje atunci când apa din instalație are impurități.
Pentru că reglajele nu scot mizeria din sistem. Doar o ocolesc o perioadă.
Inhibitorii îi pui azi ca să nu plângi mâine la service-ul centralei.

2 days ago | [YT] | 5

Cosmin Terteci

Majoritatea oamenilor caută soluții când apare problema.
Calorifere reci jos, zgomote în țevi, centrala care începe să facă figuri, apă neagră la aerisire.
Atunci încep reglajele, aerisirile, nervii, și de multe ori o vizită la service.
Dar există o chestie simplă pe care mulți n-o fac la timp: inhibitorii.
Inhibitorii se folosesc ca să reducă depunerile, coroziunea și magnetita.
Asta e mizeria neagră care se formează în timp în instalație, blochează caloriferele și chinuie centrala.
Nu o vezi în fiecare zi, dar o simți când începe să scadă randamentul și cresc problemele.
Gândește-te la inhibitori ca la tratamentul de întreținere al instalației. Fix cum e uleiul într-un motor.
Nu pui ulei când deja s-a gripat, îl pui ca să nu ajungi acolo. Și asta-i partea care îmi place cel mai mult.
Un bidon mic poate să facă mai mult decât o mie de reglaje atunci când apa din instalație are impurități.
Pentru că reglajele nu scot mizeria din sistem. Doar o ocolesc o perioadă.
Inhibitorii îi pui azi ca să nu plângi mâine la service-ul centralei.

2 days ago | [YT] | 5

Cosmin Terteci

Nămol și mal în calorifere sună ca ceva ce vezi într-un șanț, nu în instalația ta de încălzire.
De multe ori îți dai seama de asta abia când începe să te enerveze calorifere care nu mai încălzesc cum trebuie, zgomotele ciudate, și o senzație că centrala muncește degeaba.
Nămolul apare din coroziunea interna.
Pe interior apa reacționează cu metalul, se formează oxizi, iar în timp se adună o pastă maro închis sau neagră.
Nu se vede din afară, dar se simte în funcționarea sistemului de incalzire.
Când ai nămol depus în instalație se pot bloca țevile și caloriferele.
Iar când ceva se blochează apar și zgomotele.
Un calorifer începe să fie cald sus și rece jos, altul se încălzește greu.
Centrala poate să scoată un șuierat sau să pară că pornește mai des.
Și unul dintre cele mai clare semne, când aerisești și curge apă neagră, nu apă curată.
Asta e partea pe care mulți o ignoră. Aerisesc, văd apă neagră, închid robinetul și merg mai departe.
Dar nămolul nu dispare singur. Rămâne acolo și în timp îți mănâncă randamentul, îți blochează circulația și îți poate strica și componente din centrală.
Dacă vrei să scapi de nămol, soluția reală este spălarea instalației de încălzire, nu cu improvizații.
O spălare făcută corect, ca să scoți depunerile din calorifere și din țevi, nu doar să le plimbi prin sistem.

3 days ago | [YT] | 10

Cosmin Terteci

Nimeni nu vrea să audă pocnituri în calorifer.
Nici zgomotul ăla de apă care parcă merge prin țevi fix când te pui în pat.
Și chiar dacă e doar un fâsâit ușor, tot e suficient cât să te enerveze, mai ales noaptea când e liniște.
Caloriferele ar trebui să se vadă, dar să nu se audă.
Când încep zgomotele, de cele mai multe ori nu e ceva „misterios”.
E ceva din instalație care nu ar trebui să fie acolo.
Cel mai des este aer, iar aerul se simte exact așa, prin sunete.
Pocnituri, fâsâit, apă care se aude în calorifer, uneori și gîlgîit.
De asta primul pas cel mai simplu și cel mai ieftin, este aerisirea caloriferelor.
Mulți o amână și abia când nu mai suportă zgomotul se apucă.
Dar dacă o faci la timp scapi și de sunete și îți ajuți și încălzirea să meargă mai bine.
Ideal e să aerisești caloriferele cel puțin o dată pe an.
De obicei înainte să înceapă sezonul de încălzire.
Atunci se adună cel mai des aerul, atunci apar și primele semne.
Fie calorifer care nu se încălzește complet, zgomote, robineți care par că „șuieră”.

4 days ago | [YT] | 9

Cosmin Terteci

Uite cum se conduce o firmă de service când sună telefoanele nonstop și oamenii rămân fără căldură fix iarna.
blogdeinstalatii.ro/firma-de-service-centrale-term…
Povestea Violetei Stan de la Romservice arată ce e nenegociabil într-un service bun.
Vezi cum se aleg oamenii și cum se măsoară calitatea.
Dacă ai centrală sau lucrezi în instalații, merită citit.
Spune-mi în comentarii ce ți s-a părut cel mai important.

4 days ago (edited) | [YT] | 1

Cosmin Terteci

Mulți mă întreabă dacă e normal să audă apă prin calorifere.
Și aici răspunsul corect este unul simplu.
Un zgomot ușor, un șuierat discret, mai ales când robinetul termostatic lucrează și limitează debitul, poate fi perfect normal.
Problema începe când sunetele nu mai sunt „ușoare”, când auzi bătăi.
Când se aud vibrații prin țevi. Când apare gâlgâitul ăla care te trezește noaptea și te face să te ridici să pui mâna pe calorifer să vezi dacă e ok.
Într-un circuit de încălzire ar trebui să ai doar două lucruri. Apă și inhibitor, atât.
Inhibitorul e substanța care ajută instalația să nu ruginească pe interior, oprește coroziunea și împiedică reacția apei cu metalul.
Când lipsește sau când în instalație ajunge altceva, aer, depuneri, mizerie, nămol, începe concertul.
Și partea enervantă e că mulți se obișnuiesc cu zgomotele, le iau ca pe ceva normal.
Dar zgomotul e un semn.
Îți spune că ai un debit limitat, o problemă pe robinet, aer în instalație sau ceva depuneri care se plimbă prin țevi și se manifestă fix când nu vrei.

5 days ago | [YT] | 7

Cosmin Terteci

Te-ai uitat vreodată pe geam iarna și ai văzut cum centrala scoate abur fix în fața ferestrei, de parcă îți bate în geam cu norul ei alb?
Sau ai trecut pe lângă un bloc și ți-a picurat apă rece în cap de la tubulatura de evacuare prelungită aiurea, cu țurțuri atârnați fix deasupra trotuarului?
Asta nu mai ține doar de estetic, ține de siguranță și de bun simț față de vecini.
Evacuarea centralei termice nu este doar o țeavă scoasă pe unde s-a nimerit.
Când decizi să o prelungești trebuie să te gândești unde ajunge aburul, unde curge condensul și pe cine deranjează.
Tubulatura de evacuare ar trebui dusă departe de uși și ferestre ca să nu intre aburul înapoi în casă și să nu stea cineva cu fereastra plină de condens și dungi pe perete.
Iar în zonele pietonale acolo unde trec oamenii, este important să fie la o înălțime de peste 1,8 m.
Ca să nu dai cu capul în ea și să nu cadă țurțuri sau apă direct pe trotuar.
Mai e un lucru pe care mulți îl ignoră, la evacuarea centralei se poate forma mult condens.
Dacă tubulatura nu e montată corect și nu are panta potrivită, apa se adună unde nu trebuie.
Apoi îngheață, apar țurțuri și în timp se pot înfunda porțiuni din evacuare.
Asta înseamnă probleme pentru centrală, posibile erori și în unele cazuri chiar risc ca gazele să nu mai fie evacuate cum trebuie.
Când prelungești evacuarea doar ca să nu se mai vadă sau ca să nu te mai deranjeze aburul în fața geamului, poți muta problema în altă parte.
De exemplu exact spre fereastra vecinului sau deasupra intrării în bloc.
Pare un detaliu mic dar cine stă zilnic în abur sau în picături de condens nu o să fie deloc încântat.
Tu cum ai evacuarea la centrală?

6 days ago | [YT] | 5

Cosmin Terteci

Când îți alegi încălzirea te gândești la confort, la facturi, la cât de des chemi service-ul.
Dar rareori te oprești la întrebarea asta simplă. Ce lasă în urmă sistemul ăsta de încălzire?
O centrală termică pe gaz funcționează prin arderea gazului.
Evacuează gaze de ardere afară, cu alte cuvinte există emisii.
Așa e construită, nu e un defect, e principiul ei de funcționare.
Pompa de căldură e diferită din start pentru ca nu arde nimic.
Merge pe curent electric și mută căldura din aer sau din sol în casă.
De asta discuția despre mediu arată altfel. Pentru ca nu mai ai combustie la tine acasă.
Mulți aud „merge pe curent” și trag concluzia că e automat perfect dar nu e chiar așa.
Contează si de unde vine curentul.
Dacă îl iei doar din rețea atunci emisiile sunt legate de cum se produce energia în zona ta.
Dar când combini pompa de căldură cu panouri fotovoltaice este altceva.
În zilele bune încălzești folosind și energia de la soare.
Iar în exploatare poți ajunge foarte aproape de o încălzire fără emisii de dioxid de carbon.
Asta e una din explicațiile pentru care tot mai mulți renunță la centrale vechi pe lemne pe peleți sau chiar pe gaz și merg pe pompă de căldură.
Nu doar pentru eficiență, ci și pentru ideea de a nu mai arde combustibil în fiecare zi de iarnă.

1 week ago | [YT] | 7